Aspect general

Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) este autoritate publica autonoma in mediul audiovizual al Republicii Moldova, garant al interesului comunicarii electronice. In 2006, activitatea CCA a fost coordonata pina in luna noiembrie de vechea componenta a CCA. In noiembrie mandatul a fost preluat de catre o noua componenta, in formula largita, de 9 membri, in conformitate cu Codul Audiovizualului, adoptat de Parlamentul Republicii Moldova la 27 iulie 2006.

Atit in perioada 1 ianuarie - 9 noiembrie 2006, sub mandatul fostei componente a CCA, cit si in cea de dupa constituirea noului CCA, misiunea principala CCA a fost reglementarea activitatii audiovizuale, implementarea acquis-ului comunitar in domeniu, in baza recomandarilor cuprinse in Conventia Europeana cu privire la televiziunea transfrontaliera.

In particular, activitatea CCA in acest rastimp s-a desfasurat in urmatoarele directii:

• - Supravegherea respectarii legislatiei,
• - Elaborarea documentelor necesare dezvoltarii audiovizualului
• - Pregatirea, anuntarea si intocmirea bilantului concursurilor pentru utilizarea frecventelor radio si a canalelor TV,
• - Examinarea cererilor si demersurilor titularilor,
• - Eliberarea licentelor de emisie,
• - Supravegherea executarii deciziilor,
• - Anularea licentelor,
• - Suspendarea actiunii licentelor sub diferite motive,
• - Examinarea acordurilor pentru retransmisii de programe radio - TV straine,
• - Modificarea conditiilor la licentele de emisie,
• - Confirmarea in functie a directorilor s. a.

Examinarile s-au produs public, cu participarea nemijlocita a titularilor de licente implicati, in prezenta reprezentantilor presei si a organizatiilor de profil. Deciziile adoptate de CCA au fost publicate in „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, in paginile revistei editata de CCA, „Obiectiv AV”, si au fost plasate pe site-ul CCA www.cca.md.

Incalcari si sanctiuni

CCA a urmarit, prin interventiile sale situate in temeiul legislatiei, sa stopeze si sa elimine din spatiul audiovizual al Republicii Moldova practicile care aduc prejudiciu consumatorului de programe audiovizuale si dezvoltarii audiovizualului in general. Una din preocuparile CCA a fost monitorizarea si sanctionarea radiodifuzorilor care au admis in programele lor scene de violenta si pornografie, care pot afecta dezvoltarea fizica si psihica a minorilor, in mod special.

CCA a semnalat preponderent devieri de la interdictia de a fi difuzate programe care contin scene de pornografie, violenta exagerata si limbaj licentios in cazul posturilor de TV si radio care retransmit programe din afara teritoriul Republicii Moldova (Ren TV, TV 1000, TNT, „Vzrosloie Radio „Sanson”).

Din pacate, in 2006 CCA, desi a abordat tema violentei in audiovizual, nu a reusit sa contribuie prin reglementarile sale la stoparea sau temperarea violentei exagerate in programele audiovizuale.

Un capitol aparte al nerespectarii legislatiei in vigoare si a Conventiei Europene cu privire la televiziunea transfrontaliera il constituie si excesul de publicitate, uneori cu propagarea serviciilor oculte, in vederea utilizarii medicamentelor si tratamentelor dubioase. Totusi, in 2006, comparativ cu anii precedenti, numarul spoturilor programelor de acest gen s-a redus considerabil. Insa a fost inregistrata o amplificare a fenomenului de publicitate mascata, ceea ce, de asemenea, e o incalcare a legislatiei in vigoare a Republicii Moldova in domeniul audiovizualului.

In ceea ce priveste impartialitatea, exprimarea pluralista de idei si opinii si folosirea mai multor surse de informare, progrese semnificative nu s-au inregistrat, in mod special la televiziunea publica Moldova 1.

La capitolul protejarii culturii si a limbii majoritatii audiovizualul autohton are de asemenea mai multe lacune. Asa radiodifuzori ca TeleDixi, Autoradio, Europa Plus  au neglijat acest aspect.

CCA a dezbatut toate aceste probleme, in sedinte publice, cu prezenta reprezentantilor presei scrise si a celei electronice, a adoptat si a dat publicitatii un sir de recomandari, instructiuni si decizii. In functie de natura si gravitatea abaterilor pe care si le-au permis titularii de licente, CCA a aplicat avertizari publice si alte sanctiuni prevazute de legislatie.

Printre cei avertizati s-au numarat urmatorii titulari de licente:
-„Paritcom” SRL din Singerei,
-„Contract” SRL din Singerei,
-„Chem-Service” SRL din rn. Drochia,
-SA „Megan TV” din Glodeni,
-SC „Sitelcom” SRL din Cahul

Majoritatea sanctiunilor aplicate au fost intemeiate prin nerespectarea legislatiei in vigoare, a conditiilor la licenta de emisie, listei canalelor TV aprobata de CCA, retransmiterea ilegala a programelor audiovizuale straine (piraterie), retransmiterea canalelor TV fara contract sau fara autorizatie.
Aceste abateri legislative caracterizeaza, in special, activitatea institutiilor audiovizuale cu emisie prin cablu, care, de regula, au doar retransmisii, nu produc emisiuni autohtone. Singurele lor emisiuni sint felicitarile muzicale, prognozele meteo si anunturile publicitare.

Aspectul juridico-legal

Pornind de la dreptul oricarei persoane, care se considera prejudiciata, de a contesta deciziile CCA in instanta de judecata, amintim ca pe parcursul anului 2006 CCA a intocmit un sir de acte de procedura, a participat la examinarea mai multor dosare judiciare, inclusiv:

 “Albasat” SRL, “Euronova” SRL, “Megan TV” SA, “Telecanal 26” SA privind anularea Deciziei CCA nr. 69 din 09.11.2004 si obligarea CCA sa emita o alta decizie prin care sa fie aprobata grila comuna de emisie a reclamantilor. Actiunea s-a aflat pe rol in instanta de judecata din luna martie a anului 2005. La 02.05.2006 Curtea de Apel Chisinau a respins actiunea;

“Emico” SRL catre CCA despre anularea Deciziei CCA nr. 50 din 14 iunie 2005 in partea refuzului acordarii licentei de emisie “Emico” SRL pentru frecventele 97,7 MHz – Chisinau, 98,0 MHz – Comrat, 90,4 MHz – Cahul, 101,2 MHz – Soldanesti. Dosarul s-a aflat pe rol in instanta de judecata din septembrie 2005. La 23.02.2006 Curtea de Apel Chisinau a respins actiunea;

“Albasat” SRL, “Emico” SRL catre CCA privind anularea integrala a Deciziei CCA nr. 16 din 15.03.05 “Cu privire la delegarea unor prerogative suplimentare presedintelui CCA”. Dosarul s-a aflat pe rol in instanta de judecata din septembrie 2005. La 10.05.2006 Curtea de Apel Chisinau a admis actiunea;

“Albasat” SRL catre CCA privind anularea art. 4 din Decizia CCA nr. 31 din 21.04.05 “cu privire la reperfectarea conditiilor la licentele de emisie”, si anume, excluderea din lista canalelor retransmise a “TV 1000”, “Ren TV”. Dosarul se afla pe rol in instanta de judecata din septembrie 2005. In august 2006 Curtea de Apel a scos cererea de pe rol;

“Analiticmedia Grup” SA catre CCA privind anularea Art. 1 din Decizia nr. 65 din 13.09.05 privind anuntarea retelei publice III TV in concurs. La 14 decembrie 2005 s-a pronuntat hotarirea Curtii de Apel Chisinau, prin care actiunea inaintata de “Analiticmedia Grup” SA a fost respinsa ca nefondata. La 05.04.2006 Curtea Suprema de Justitie a respins recursul declarat de catre “Analiticmedia Grup” SA la hotarirea Curtii de Apel Chisinau din 14.12.2005;

Organizatia obsteasca „Viitorul Moldovei” catre CCA privind revocarea partiala a Deciziei CCA nr. 88 din 06.12.2005, in partea refuzului de eliberare a licentei de emisie pentru postul de radio „Millenium”, frecventa in banda FM 105,4 MHz, P.A.R. max. 20,0 dBW din localitatea Edinet. La 18.10.2006 Curtea de Apel Chisinau a respins actiunea;

“Analiticmedia Grup” SA catre CCA privind anularea partiala a actului administrativ, a Art. 4-6 din Decizia nr. 75 din 18.10.05 „Cu privire la bilantul concursului pentru utilizarea frcventelor radio si a canalelor TV disponibilizate, anuntate in concurs prin Decizia CCA nr. 65 din 13.09.2005”. La 18 aprilie 2006 Curtea de Apel Chisinau, prin incheiere a incetat procesul la cererea “Analiticmedia Grup” SA.

In total in 2006 CCA a fost implicat in circa 45 de sedinte de judecata, in majoritatea carora a obtinut cistig de cauza.

Totodata, activitatea Consiliului, sub aspect juridic, s-a mai desfasurat si in cadrul seminarelor si atelierelor privind instruirea functionarilor publici. Din lipsa de mijloace, insa, CCA nu a reusit sa organizeze foarte multe seminare si intruniri cu titularii licentelor de emisie si autorizatiilor de retransmisie pe tema reglementarilor, diverselor probleme din domeniul audiovizualului.  Din acelasi motiv nu au fost efectuate vizite in strainatate, pentru a lua cunostinta de activitatea si modalitatile de lucru ale consiliilor si institutiilor audiovizuale straine. 

Anuntarea concursurilor si intocmirea bilantului pentru utilizarea frecventelor radio si a canalelor TV

Eliberarea licentelor de emisie si a deciziilor de autorizare s-a facut prin organizarea de concursurilor, in sedinta publica.

De regula, concursurile pentru utilizarea frecventelor radio si a canalelor TV au la baza un aviz special al Ministerului Dezvoltarii Informationale, in care se includ parametrii, localitatile, raza de acoperire si masurarile respective ale acestora (frecvente radio si canale TV disponibile si frecvente radio si canale TV  disponibilizate - cele pe care anterior, pina la expirarea valabilitatii licentei de emisie, au difuzat titularii).

In 2006, anul gestionat, concursurile au fost anuntate la:
14 februarie (Decizia CCA nr. 11- 4 frecvente radio),
20 aprilie (Decizia CCA nr. 24- 15 frecvente radio, 18 canale TV),
13 iunie (Decizia CCA nr. 31- 6 frecvente radio, 15 canale TV).

Anuntarea concursurilor, parametrii frecventelor, conditiile participarii si desemnarii invingatorilor au fost publicate in „Monitorul Oficial”, tot acolo stabilindu-se si ultima zi de prezentare a documentelor necesare de inscriere si participare la concurs.

Numarul frecventelor radio si a canalelor TV, anuntate in concurs, a fost destul de mare, cuprinzind practic toate zonele din Republica Moldova. Insa, numarul solicitantilor a fost mai mic. Explicatia este ca exista tendinta concentrarii potentialilor titulari de licente in centrele administrative mari - Chisinau, Balti, Cahul.

Astfel, solicitarile au fost examinate si dezbatute public, respectiv la:
20 aprilie (Decizia CCA nr. 19),
13 iunie (Decizia CCA nr. 28),
25 iulie (Decizia CCA nr. 38).

Ca urmare, CCA a decis eliberarea licentelor de emisie pentru:
„Pro Video” SRL,
„LV-Topal” SRL,
Compania Radio „Ploaia de argint”,
„Emoco” SRL,
„National Media” SRL,
„Muzic Master” SRL,
„Basaradio” SRL ,
I.M. „Sun Communications” SRL,
„Mediapro” SRL,
Cooperativa „Molodosti”,
Centrul de promovare a sanatati „Sanatatea”,
„AER Comunicatie” SRL,
„Albasat” SRL,
„Mar Sor” SRL.

Unele dintre aceste institutii audiovizuale au obtinut cite 2-3-4 frecvente in diferite localitati ale tarii, fapt ce le permite sa creeze o retea de emisie, bazata pe conceptii si o grile de program proprii.

Cu parere de rau, desi CCA a stimulat directia crearii de retele, titularii de licente, ulterior, nu si-au identificat propria pozitie pe piata, ci merg pe cai depasite de timp, mai putin atractive, mai putin interesante, lipsite de originalitate.

Totodata, au fost eliberate deciziile de autorizare pentru
Euro TV-Chisinau,
STV-41,
Bizim Aidinic,
Muzica TV,
TV-7,
AVM,
TVK-24,
Aiin Aciic,
Ramil TV,
Rif TV,
Impuls TV s. a.

Pe parcursul lui 2006, in afara concursului, CCA a examinat in sedinta si a eliberat 22 de licente pentru studiourile cu emisie prin cablu, precum urmeaza:
„TV Select”,
„Eluxen Studio”,
„TVS”,
„Brimedia-TV”,
”Cortel”,
„Lapusna TV”,
„Contract”,
„Nordcom-TV”,
„G-Studio TV”,
„Sky TV”,
„Dic”, „Alfa”,
„Pyap”,
„Bon.TV”,
„Show TV”,
„Cool-TV”,
„CTCT”,
„TV-Gradj”,
„Sat-Prim- TV”,
„Mirela-TV”,
„Cahul-TV”,
„Acces TV”.

Numarul mare al institutiilor audiovizuale de retransmisie nu conduce la dezvoltarea audiovizualului autohton. Aceste institutii nu-si desfasoara activitatea prin crearea si difuzarea propriilor programe, ci se bazeaza doar pe retransmisii. In acelasi timp, distribuitorii de servicii apeleaza la CCA cu solicitarea de a modifica grilele sau listele de canale. Aceasta actiune, dezbatuta public, se cuprinde in compartimentul „Modificari”.

Prin Decizia nr. 6 din 14 februarie, de exemplu, CCA a aprobat modificarea conditiilor la licentele de emise, eliberate pentru 22 de intreprinderi, la 14 martie (Decizia nr. 15)- pentru 29, la 23 mai (Decizia nr. 27)- pentru 10, la 25 iulie (Decizia nr. 35)- pentru 19, la 15 august (Decizia nr. 15- ultima, in vechea componenta a CCA)- pentru 10 titulari.

In acelasi spectru al modificarilor, operate prin sedintele CCA, intra si aprobarea contractelor de retransmisie a programelor TV straine. Numarul lor e foarte mare. Ele au trecut examinarea si aprobarea in 5 sedinte ordinare ale CCA. Amintim ca numai in data de 14 martie (Decizia CCA nr. 14) supuse verificarii si aprobarii au fost 103 contracte, incheiate de titulari cu zeci de reprezentanti ai institutiilor audiovizuale din afara tarii care emit in spatiul informational al Republicii Moldova.

Specialistii CCA, referindu-se la acest capitol, sint de parere ca televiziunea s-a dezvoltat in municipii si centre raionale, unde exista blocuri cu multe etaje, ceea ce inlesneste utilizarea cablului, doar in ultimii ani raspindindu-se in localitatile rurale. Actualmente, 150 de studiouri detin retele de cablu in aproximativ 250 de localitati. Bineinteles, aceasta inlesneste accesul cetateanului la informatie, dar creeaza si un sir de elemente negative. Daca continuam aceasta logica de dezvoltare, in cele 1650 de localitati ale Moldovei am putea avea mai bine de 1000 de studiouri. In mare parte mici, cu resurse limitate, pentru ca majoritatea retelelor TV prin cablu dispun de un numar mic de abonati, acestea nu pot asigura retransmisia la nivelul cuvenit. Din cauza aceasta un fenomen destul de obisnuit deja este retransmisia ilegala. Cresterea excesiva a numarului de studiouri mici poate fi evitata prin stimularea extinderii razei de emisie a studiourilor existente, comasarea sau asocierea lor.

Aceeasi situatie este vizibila si in sectorul televiziunii prin unde, dezvoltat neuniform. De exemplu, din cele 38 de studiouri existente, 12 se afla in Chisinau, 3 - la Balti, 20- in centrele raionale si doar 3 - in localitatile rurale. 

De remarcat ca nici un studiou TV privat nu ocupa tot timpul de antena cu programe proprii. Permanent se recurge la retransmisia altor canale, majoritatea din ele fiind din Federatia Rusa. Respectiv nici un studiou TV prin unde privat nu poate fi considerat pe deplin autohton, deoarece acestea nu reuseste sa atinga cota de 30%  de emisiuni proprii.

La fel e si cu radiodifuziunea, concentrata in mun. Chisinau (24 din 41 posturi de radio private) si doar 17 in celelalte localitati. Totusi, in 2006, multe posturi chisinauiene si-au extins raza de emisie si actualmente dispun de mai multe frecvente in diverse localitati, formind astfel retele.
Per ansamblu, insa, problema ramine: din numarul total de posturi care functioneaza in prezent, doar 14 pot fi considerate autohtone, celelalte fiind doar puncte de retransmitere a programelor din strainatate, insotite de citeva emisiuni proprii, ori alcatuite din stiri nationale si locale, la care se mai adauga si publicitatea.

Concluzii

CCA, ca institutie de reglementare in domeniul audiovizualului, ar trebui sa intervina mai insistent in procesul de constituire a posturilor de radio si TV din teritoriu, contribuind la incurajarea liberei concurente, crearea de programe proprii, la mai mult pluralism de opinii, de dezvoltare in perspectiva. Totodata, un impediment serios este faptul ca institutiile audiovizuale cu emisie prin cablu (de retransmisie) nu au suficiente resurse pentru dezvoltare. Mai multe dintre ele nu si-au gasit o pozitie favorabila pe piata audiovizuala, nu-si pot moderniza retelele. Nu este exclus ca anume din aceste motive in 2006 de pe piata audiovizuala s-au retras:
„Pahigon TV” din rn. Telenesti,
„Star TV” din rn. Glodeni,
„Radio Cahul”,
„STS TV” din rn. Rezina,
„Nispan TV” din rn. Nisporeni,
„Selegas TV” din rn. Cimislia,
”Rujnita TV” din rn. Ocnita,
„Mdp-TV” din or. Anenii Noi s.a.

Din aceleasi motive, un sir de institutii a fost nevoit, pentru o anumita perioada de timp, sa-si suspende actiunea licentei de emisie, dat fiind ca in termenul prevazut de legislatia in vigoare titularii nu au reusit sa-si constituie retelele, sa inceapa emisia:
„Alghen Com”,
„Picor-Grup TV”,
„Nicsil-TV”,
„Sinidornic”,
„Chem-Service”,
„Anros TV”  din rn. Drochia,
„Lucasar” din Balti,
„Andridan Impex” din mun. Chisinau,
”Olveltel” din rn. Ialoveni,
„Maninic-TV Com” din rn. Hincesti s. a.

Ulterior, unii si-au abandonat afacerea in acest domeniu.

Trecind de 9 noiembrie, cind a avut loc sedinta de constituire a noului CCA, activitatea institutiei autonome de reglementare in audiovizual a continuat sub rigorile Codului audiovizualului nr. 260-XVI, intrat in vigoare la 27 iulie 2006.

Au urmat sedinte publice, in cadrul carora s-au examinat chestiuni privind:
-aprobarea Statutului CCA, Regulamentului cu privire la procedura si conditiile de eliberare a licentelor de emisie si a autorizatiilor de retransmisie, ulterior prezentate Parlamentului Republicii Moldova spre adoptare (Decizia CCA nr. 2 din 23 noiembrie);

-anuntarea concursului si Criteriile pentru suplinirea functiilor de membru al Consiliului de Observatori al IPNA Compania „Teleradio-Moldova” (Decizia CCA nr. 6 din 29 noiembrie);

-structura, devizul de cheltuieli si cuantumul salariului functieimembrilor si colaboratorilor CCA (Decizia CCA nr. 8 din 29 noiembrie), remise si acestea Parlamentului spre adoptare.

Sub aspect de reglementare, clarificare a situatiei si a stabilirii cadrului juridic unic, in baza Art. 24 si 68, p.8, ale Codului audiovizualului, CCA a dezbatut public si a luat Decizia nr. 7 din 29 noiembrie asupra licentelor de emisie, eliberate in temeiul Legii audiovizualului nr. 603-XIII din 03.10.1995, valabilitatea carora a expirat - problema foarte importanta si foarte mult discutata in rindul titularilor de licente, in presa. Astfel, prin decizia CCA, bazata pe rigorile noului Cod al audiovizualului, se stabilste ca licentele vechi NU SE PRELUNGESC; FRECVENTELE SI CANALELE INCLUSE IN LICENTELE DE EMISIE EXPIRATE DEVIN DISPONIBILE SI SE ANUNTA IN CONCURS; LICENTELE DE EMISIE POT FI PRELUNGITE DOAR IN CONFORMITATE CU Art. 24 al Codului audiovizualului nr. 260-XVI din 27.07. 2006, numai in cazul eliberarii lor din data intrarii in vigoare a Codului; titularilor de licente, valabilitatea carora expira, li se elibereaza un permis de continuare a activitatii pina la concursul pentru utilizarea frecventelor radio si a canalelor TV.

Intr-o alta sedinta CCA a examinat mai multe cazuri de incalcare a legislatiei, titularii implicati fiind avertizati public (Decizia CCA nr. 16 din 26 decembrie). Ne referim la:
-“A.M.T.” SRL care a neglijat lista canalelor retransmise, aprobata de CCA, a retransmis  canale TV fara contracte. Institutia a fost obligata sa stopeze imediat retransmisia canalelor care nu sunt prevazute de lista respectiva, aprobata de CCA la 23 mai 2006, iar directorul “A.M.T.” SRL- sa prezinte un raport in scris privind lichidarea incalcarilor depistate;
-„MEDIA PS GRUP” S.R.L. care nu a respectat conditiile la licenta de emisie, eliberata pentru studioul TV prin cablu „Eni Ildiz”;
-„IDEXINA” S.R.L. care, de asemenea, nu a respectat conditiile la licenta de emisie;
-„MOLDTELECOM” S.A., filiala Leova, care si-a permis retransmiterea canalelor TV fara contracte.
In baza Art. 4 si 28 ale noului Cod al audiovizualului, CCA a examinat si a eliberat autorizatii de retransmisie (Deciziile CCA nr. 3 din 23.11.06, nr. 10 din 15.12.06 si nr. 15 din 26.12.06)   pentru:
-„Arax-Impex” SRL,
-„Galabis Prim” SRL,
-„Cros-TV” SRL din mun. Chisinau;
-„Excelenter-Com” SRL din mun. Chisinau,
-„Adivlax-Plus” SRL din Sarata Veche, Falesti;
-„Elechservice-Grup” SRL din c. Pepeni, Singerei.

In aceeasi perioada, in conformitate cu Art. 27 al Codului (prin Deciziile CCA nr. 5 din 23.1106 si nr. 17 din 26.12.06) au fost retrase licentele de emisie eliberate intreprinderilor „Telecomanda” SRL din s. Blesteni, Edinet, si „Flor-TV” SRL din or. Floresti.

Urmind prevederile Art. 23, 40 ale Codului si stipularile cuprinse in propria Decizie nr. 7 din 29.11.06, Consiliul a anuntat in concurs utilizarea a 24 de frecvente radio disponibilizate. Parametrii acestor frecvente, conditiile de participare si criteriile de departajare a invingatorilor au fost publicate in Monitorul Oficial nr. 195-198 din 22 decembrie 2006.

O directie noua, integrata in activitatea CCA in anul 2006, a devenit inaugurarea unui centru de MONITORIZARE a programelor si emisiunilor, difuzate de catre posturile de radio si de televiziune.  

Evenimentul  s-a produs la finele lunii martie. In sediu a fost instalata tehnica digitala de monitorizare. Astfel, pentru prima data in istoria audiovizualului autohton, s-a creat o posibilitate de a evalua detaliat calitatea serviciilor de programe puse pe post de radiodifuzori. 

Centrul poate receptiona, prin intermediul conectarii la reteaua de cablu al distribuitorului de servicii „Sun TV”, programele tuturor posturilor de radio si televiziune centrale, cu sediul in Chisinau. Cu parere de rau, doar din Chisinau, celelalte monitorizari facindu-se in teritoriu, de catre colaboratorii CCA. Nu intimplator, in anul 2007, CCA intentioneaza sa creeze 4 centre de monitorizare teritoriala.
In scopul stabilirii gradului de corespundere prevederilor Conventiei Europene cu privire la televiziunea transfrontaliera, din luna martie pina in decembrie, gratie centrului, au fost monitorizate zeci de programe, inclusiv serviciile de programe televizate din strainatate, care au acces in spatiul informational al tarii.

Dupa o scurta perioada de scolarizare, serviciul monitorizare, alcatuit  din 5 colaboratori, a procedat la prima etapa de lucru: monitorizarea de documentare. In acest scop au fost inregistrate integral, in secvente a cite 24 - 72 de ore, programele posturilor:
„Radio Moldova“,
„Europa Plus Moldova”,
“Vocea Basarabiei”,
“Vzrosloe radio Shanson”,
„Auto FM”,
“Retro”,
„Unda Nistreana”,
“Pro 100 Radio”,
“Timpul nostru”,
„Univers FM”,
„Veritas FM”,
„Noroc”,
“Sanatate”,
“Kiss FM”,
“Fresh FM”,
“Nase Radio”
“Hit FM”,
“Antena C”,
“Hit Radio”,
„Autoradio”,
“POLI DISC”,
„Micul Samaritean”,
„Plai”,
“Ecou”,
“Nova”,
“PRO FM”,
“Ploaia de argint”.

In acelasi regim, au fost inregistrate si serviciile de programe ale posturilor de televiziune:
„Moldova 1”,
„Euro TV”,
„NIT”,
„Pervii canal Moldova”,
„Muz TV”,
„RIF TV”,
„TV 7”,
„PRO TV Chisinau”,

fapt care demonstreaza ca centrul a efectuat circa 90 de inregistrari, cu analizarea ulterioara a serviciilor respective de programe.

Obiectivul principal al monitorizarilor de documentare a fost stabilirea gradului de respectare a prevederilor legislatiei in vigoare. In cazul incalcarii acestora, conducatorii institutiilor audiovizuale respective au fost atentionati prin scrisori; un volum considerabil din informatii a servit la examinarea mai multor chestiuni din agenda de lucru, a stat la baza luarii unor decizii de catre CCA.  
In afara monitorizarilor de documentare, cu continut generalist, au fost efectuate si doua monitorizari tematice de amploare:

• Prima a fost consacrata exclusiv postului public de televiziune, „Moldova 1”. Au fost monitorizate integral 3 saptamini de emisie in scopul determinarii cotei emisiei proprii in raport cu difuzarea programelor achizitionate, stabilirii tematicii emisiunilor, coraportului intre genurile de emisiuni, pluralismului si echidistantei reflectate in componenta invitatilor la emisiunile „Mesager” si „Buna dimineata”, altor aspecte ale activitatii. Rezultatele monitorizarii au fost remise conducerii Institutiei Publice Nationale a Audiovizualului Compania „Teleradio–Moldova” cu atentionare asupra unor lacune depistate.
• A doua monitorizare a avut drept scop stabilirea gradului de corectitudine a plasarii publicitatii de catre 7 posturi de televiziune si 4 posturi de radio, acestea fiind:

„Moldova 1”,
„NIT”,
„Pervii canal Moldova”,
„TV 7”,
„Rif TV”,
„Muz TV”,
„PRO TV”,
„Europa Plus Moldova”,
„PRO FM”,
„Ploaia de argint”,
„Radio Moldova”.

Neregulile depistate au fost aduse la cunostinta conducatorilor institutiilor nominalizate.

Etapa initiala a functionarii serviciului MONITORIZARE a fost axata pe examinarea situatiei in bransa audiovizualului si atentionarea conducatorilor institutiilor audiovizuale asupra lacunelor depistate. Ulterior, s-a trecut la monitorizari menite sa stabileasca in ce masura acestia reusesc sa aduca activitatea posturilor de radio si televiziune in conformitate cu cerintele legislatiei in vigoare, rigorile Codului.

Sub acest obiectiv, monitorizarile vor continua si in anul 2007.

Activitati in procesul de integrare europeana

In structura aparatului CCA in 2006 a activat si Serviciul relatii externe si integrare europeana.

Prin acest serviciu, cu concursul Consiliului Europei, Pactului de Stabilitate al Europei de Sud-Est, CCA a organizat citeva seminare atit pentru aparatul sau, cit si pentru operatorii radio si TV. Extinderea relatiilor, acumularea informatiei privind experienta autoritatilor de reglementare din Europa, familiarizarea cu recomandarile si documentele adoptate de  institutiile internationale asupra dezvoltarii audiovizualului  sunt de o reala importanta pentru CCA, dar si pentru radiodifuzorii-participanti la asemenea seminare si intruniri. In acelasi scop a fost tradus un volum mare de materialele care s-au referit la:
-documentul informativ al Secretariatului Platformei Europene pentru autoritatile de reglementare privind monitorizarea programelor: metode si studii de caz ;
-raportul Comitetului Permanent al Televiziunii Transfrontaliere privind procesul de revizuire a Conventiei Europene  cu privire la televiziunea transfrontaliera;
-strategia Audiovizualului European;
-extinderea scopului Conventiei, incluzand serviciile audiovizuale interactive si virtuale drept prerogativa a Conventiei, deoarece Internet-ul devine o platforma tot mai activa pentru distribuirea serviciilor non-liniare;
-importanta protectiei minorilor de programele care ar putea dauna dezvoltarii lor fizice,  morale sau mintale.

In 2006 acestea au fost stabilite principii de colaborare cu un sir de organisme  internationale, inclusiv:
EBU,
EPRA (Moldova este membru EPRA din iulie 2003),
Diviziunea Media  a Consiliului Europei.

Reprezentanti ai CCA au participat la intrunirile Platformei autoritatilor de reglementare in domeniul audiovizualului din Europa (EPRA), unde s-au abordat mai multe teme actuale, de importanta deosebita atit pentru tarile-membre, cit si pentru Republica Moldova. Materialele au fost traduse si puse la dispozitia membrilor si aparatului CCA.

Dat fiind ca CCA reprezinta Republica Moldova in Comitetul Permanent al Conventiei Europene cu privire la televiziunea transfrontaliera si in Comitetul pentru Conventia Europeana cu privire la protectia juridica a serviciilor bazate pe acces conditionat si a serviciilor de acces conditionat, a fost invitat si a participat activ la elaborarea si adoptarea Planului de Actiuni UE–Republica Moldova.
In mod special, Consiliul a pus accent pe:
-necesitatea elaborarii unei Conceptii de dezvoltare a audiovizualului autohton in conformitate cu standardele europene;
-adoptarea unui cod de legi privind dezvoltarea si reglementarea audiovizualului;
-examinarea posibilitatii participarii Republicii Moldova la Programul Media al Uniunii Europene, intrat in vigoare in anul 2001, care prevede  cresterea capacitatii competitive  a industriei audiovizuale din Europa,  oferind suport financiar pentru instruirea si perfectionarea profesionista, dezvoltarea proiectelor de programe TV si radio, promovarea si distribuirea lucrarilor cinematografice si programelor audiovizuale, asistenta si organizare a festivalurilor etc.

Propunerile CCA au fost incluse in versiunea finala a Planului de Actiuni UE– Republica Moldova. Proiectul privind crearea unui centru de monitorizare a activitatilor audiovizuale in Moldova, acordarea asistentei profesioniste catre  radiodifuzori a gasit sustinere in Consiliul Europei, Diviziunea Media si Comisia Nationala a Audiovizualului din Ungaria. Ulterior, cu concursul Comisiei Nationale a Audiovizualului din Ungaria s-a si creat centrul de monitorizare al CCA din Republica Moldova.

In aceeasi perioada de constituire a centrului s-a decis, cu concursul Consiliului Europei si al Comisiei Nationale Radio si Televiziune din Ungaria, sa se organizeze un seminar practic pentru colaboratorii Directiei monitorizare a CCA la Budapesta. Din diferite motive, spre marele nostru regret, acest seminar nu a avut loc in 2006. Speram ca se va organiza ulterior, in 2007.

Privind prin vizorul relatiilor si integrarii audiovizualului din Moldova in cel european, ce, totusi, inca nu s-a reusit sau, urmind aceeasi ordine de idei, s-a reusit, insa nu in masura cuvenita? CCA, in cadrul sedintelor sale, a examinat un sir de probleme, a luat anumite decizii, dar nu de fiecare data s-a tinut cont de Recomandarile CE, ale Comisiei Europene.

Comitetul Permanent al Conventiei privind televiziunea transfrontaliera este o platforma excelenta pentru schimbul de opinii si  de elaborare a recomandarilor CE. Mai multe cazuri complicate (despre licenta de acces in spatiul informational al Republicii Moldova a producatorilor de programe audiovizuale straini, de exemplu, sau plasarea excesiva pe post a publicitatii, aplicarea sanctiunilor in campaniile electorale s. a.), depistate in urma monitorizarilor, ar fi putut puse in discutie la sedintele acestui Comitet Permanent. In felul acesta s-ar fi acumulat recomandari de valoare din experienta altor autoritati de reglementare in domeniu din Europa, utile si activitatii CCA.

Un obiectiv nerealizat de CCA a fost dezvoltarea retelei satelitice. Politica audiovizuala a Uniunii Europene se confrunta cu doua probleme fundamentale: stabilirea si asigurarea activitatii in spatiul european a serviciilor audiovizuale si implementarea strategiei privind  consolidarea industriei programelor  europene. Contextul national, autohton, vasazica, ramane cadrul natural al difuzarii radio- TV. Odata cu aparitia retransmisiei prin retele  de cablu, difuzarea se elibereaza din granitele nationale. Aceasta libertate de miscare se bazeaza pe principiul dublu al unitatii aplicabile si al receptiei libere.

Titularii de licente din Republica Moldova trebuie sa constientizeze ca numai emiterea prin satelit va transforma posibilitatea tehnica de difuzare peste hotare intr-un drept garantat efectiv. Directiva „Televiziunea Fara Frontiere”, prin obiectivul sau, permite libertatea de circulatie a emisiunilor televizate in Uniunea Europeana si incurajarea dezvoltarii serviciilor transnationale. Speram ca aderarea Republicii Moldova la Conventia  cu privire la distribuirea  semnalelor purtatoare de programe transmise prin satelit (Bruxelles, 21 mai 1974), prevazuta in Planul de Actiuni UE–Republica Moldova, va facilita dezvoltarea retelei satelitice autohtone.

In 2006, CCA a schitat in planul sau de activitate perfectionarea specialistilor din sectorul audiovizual, in special in domeniul aplicarii tehnologiilor moderne, managementul economic, financiar si comercial, cadrul legal. CCA a venit cu propunerea de a se intocmi si de a se adresa o scrisoare de intentii  catre Comisia Europeana pentru a initia negocierile  privind semnarea Memorandumului Republica Moldova-UE asupra compatibilitatii  legislatiei in domeniul audiovizualului cu acquis-ul comunitar, ca tara noastra sa devina un stat tert al Programului MEDIA. Luat in perspectiva dezvoltarii audiovizualului moldovenesc, acest Memorandum ar „revolutiona” temeinic racordarea legislatiei nationale din domeniu  la acquis-ul comunitar. Legile care urmeaza sa fie armonizate cu acquis-ul comunitar sunt urmatoarele:
Legea cu privire la publicitate,
Legea cu privire la filantropie si sponsorizare,
Codul cu privire la contraventiile administrative,
Legea telecomunicatiilor.

Participarea Moldovei la programul MEDIA ar oferi posibilitatea realizarii  altor obiective incluse in planul de actiuni, cum ar fi, bunaoara, implementarea tehnologiilor, utilizarea echipamentului audiovizual modern, pregatirea si instruirea cadrelor, mai ales in domeniul audiovizualului privat.

CCA poate semna acorduri bilaterale cu autoritatile de reglementare din tarile vecine- Romania, Ucraina, Ungaria, Turcia in vederea dezvoltarii audiovizualului autohton, culturii  comunicarii si libera exprimare publica, asigurarea conditiilor de salvgardare a pluralismului de opinii.

Despre revista „Obiectiv AV”

Oficial, CCA a avut un organ de presa- revista „Obiectiv AV”. In anul 2006, ea a aparut doar de cinci ori. In patru numere s-a oglindit situatia audiovizualului, s-au gazduit deciziile si recomandarile Consiliului. Un numar a fost special.

Revista a avut 42 de pagini color, hirtie cu densitatea de 100 gr. interior si 250 gr- copertile (formatul A 4), un tiraj de 1000 exemplare. Distribuirea s-a efectuat prin intermediul retelelor „Moldpresa” si „Posta Moldovei”. Pretul de cost al unui exemplar a fost de circa 35 de lei, cel de realizare- de 11,2 lei; pentru fiecare numar expus in reteaua „Moldpresa” s-a mai platit cite  1200-1300 de lei. 

Numarul special a continut 72 de pagini in alb-negru si copertile color,  formatul A 5. Aici a fost publicat noul Cod al audiovizualului nr. 260-XVI din 27.07.2006 in limba de stat si in limba rusa.

CCA a hotarat sa suspende editarea revistei, din motive financiare. 

Secretariat

Prin prisma lucrarilor de secretariat in 2006 s-a trecut organizarea, coordonarea, pregatirea si desfasurarea a 15 sedinte ale CCA, care au inclus:
-intocmirea agendelor;
-receptionarea materialelor, documentelor si informatiilor, prevazute de Ordinea de zi;
-anuntarea membrilor Consiliului, colaboratorilor, a invitatilor despre data si modul desfasurarii sedintei;
-anuntarea reprezentantilor mass-media,  invitarea acestora;
-invitarea , in caz de necesitate, a reprezentantilor si specialistilor din diferite organe si domenii;
-prevenirea persoanelor care urmau sa ia cuvintul in cadrul sedintei;
-completarea mapelor cu documentele necesare pentru fiecare membru al Consiliului si prezentarea lor inainte de data desfasurarii sedintei;
-scrierea proceselor-verbale;
-redactarea deciziilor adoptate si expedierea lor persoanelor interesate sau instantelor nominalizate;
-expedierea deciziilor CCA pentru a fi publicate;
–tinerea evidentei executarii deciziilor Consiliului s. a.

In cadrul sedintelor au fost luate 59 de decizii. Majoritatea au fost publicate in Monitorul Oficial, in paginile revistei „Obiectiv AV” si pe site CCA.

Lucrarile de secretariat au mai cuprins si pregatirea intilnirilor si intrunirilor Presedintelui CCA cu colaboratorii si conducatorii institutiilor audiovizualului, administratiilor si autoritatilor publice din republica, la redactarea corespondentei cu diferite instante (scrisori, avize, raspunsuri etc.), pregatirea materialelor pentru conferinte de presa, intalniri cu oaspetii Consiliului,  delegatii, acordarea de informatii si consultatii referitoare la procedura desfasurarii sedintelor, chestiunile abordate, deciziile adoptate, informatii referitoare la data si modalitatea organizarii concursului pentru utilizarea frecventelor radio si a canalelor TV, eliberarea licentelor de emisie etc.

Un capitol aparte l-a ocupat pregatirea, redactarea si examinarea Raportului de activitate a CCA in anul 2005, ulterior adoptat in sedinta publica si remis Parlamentului Republicii Moldova.

Cuvint de incheiere

CCA, ca autoritate autonoma de reglementare a activitatii institutiilor audiovizuale, pledeaza pentru interesul consumatorului de radio-TV. CCA isi asuma in continuare obligatiile de:
-protejare a spatiului informational al Republicii Moldova;
-solutionare a problemelor privind dezvoltarea pe ansamblu a audiovizualului autohton (Plan, Strategie, integrare europeana, ajustare la legislatia internationala din domeniu etc.);
-reducere la maxim a retransmisiilor;
-monitorizare a activitatii institutiilor audiovizuale publice vis-a-vis de interesul public si al Statului;
-promovare a imaginii Republicii Moldova in lume;
-comunicare audiovizuala si respectare a standardelor europene;
-incalcare a dreptului de autor si a drepturilor conexe;
-nerespectare a dreptului la replica (mai ales in campania electorala);
-respectare a legislatiei lingvistice in emisiunile puse pe post;
-respectare a coraportului lingvistic in programele audiovizuale (a Legii Fundamentale a Republicii Moldova); 
-protejare a minorilor, captivi ai emisiunilor radio-TV de calitate dubioasa s. a. m. d.
CCA, ca institutie de reglementare in domeniu, isi declara capacitatea de a examina si solutiona tot sirul de probleme mentionate, in comun cu radiodifuzorii, cu alte institutii din tara si din UE, cu organizatiile de profil, specialisti, reprezentanti ai societatii civile.

Secretar                                 Constantin BIRCA

NOTA EXPLICATIVA

la darea de seama a Consiliului Coordonator al Audiovizualului

din Republica Moldova pentru anul 2006

Devizul de cheltuieli al Consiliului Coordonator al Audiovizualului pe anul 2006 a fost aprobat în suma de 668,8 mii lei si precizat in suma de 854,2 mii lei. Cheltuielile de casa au constituit 853,5 mii lei, dintre care 580,8 mii lei utilizate pentru remunerarea muncii, 135,1 mii lei pentru plata contributiilor în bugetul asigurarilor de stat, 10,3 mii lei pentru plata asigurarii medicale, 124,0 mii lei – pentru plata marfurilor si serviciilor, 3,3 mii lei pentru plata deplasarilor. Cheltuielile efective în perioada de gestiune au alcatuit 923,4 mii lei din care 803,8 mii lei au fost cheltuieli legate de salarizarea personalului (inclusiv asigurarea medicala si asigurarea sociala), 114,2 mii lei pentru plata marfurilor si serviciilor,3,3 mii lei utilizate pentru deplasarile în interes de serviciu. Depasirea planului precizat cu 69,2 mii lei, se datoreaza cheltuielilor privind retribuirea suplimentara a membrilor Consiliului Audiovizualului pentru lunile noiembrie-decembrie 2006, în legatura cu introducerea Codului Audiovizualului al Republicii Moldova nr.260 din 27.07.2006 (MO nr 131. din 18.08.2006), care prevede remunerarea a 9 membri în loc de 3 si indemnizatia de concediere a ex-presedintelui în marime de 24,0 mii lei care va fi achitata în anul 2007. Astfel, datoriile creditoare la sfîrsitul perioadei de gestiune au atins cifra de 113,9 mii lei, dintre care – 69,8 mii lei – salariu pe luna ianuarie 2007, 1,1mii lei – datorii la salariul deponat, 24,0 mii lei – indemnizatia unica de concediere, 144,5 mii lei - contributii la bugetul asigurarilor sociale de stat si 11,1 mii lei pentru asigurarea medicala, 0,9 mii lei fata de SA „Moldtelecom”.

Efectivul de angajati la 01 ianuarie 2007 constituie 27 unitati.

Devizul de venituri si cheltuieli pe mijloace extrabugetare în anul 2006 a fost aprobat în suma de 20,0 mii lei si precizat în suma de 4,0 mii lei. În perioada de gestiune au fost acordate servicii de consultare în suma de 4,0 mii lei. Cheltuielile efective în perioada data de gestiune au constituit 3,6 mii lei, acestia fiind utilizati pentru plata serviciilor. Soldul mijloacelor speciale la 01 ianuarie 2007 este de 0,4 mii lei.

Presedinte C. Mihalache
Contabil-sef A. Turcanu